Le Direct

Paris considère-t-elle les élus de la Corse et leurs demandes comme légitimes ?

(A redazzioni d'Alta Frequenza) - Parighji cunsidareghja o micca l'eletti di a Corsica è i so dumandi rilativi à l'arresti Miot, à a citadinanza corsa è à a co ufficialità di a lingua corsa frà altru com'è legetimi ? Hè a dumanda chì pò essa posta di pettu à l'attualità, è à una dicisioni presa issu ghjovi da u Cunsighju Custituziunali. In fatti quissu quì hà vulsutu tena u "régime concordataire" specificu à l'Alsazia è à a Moselle, parmittendu à u Statu di pudè cuntinuà à pagà i preti, i pastori è i rabbini di i dui rughjoni, è què dopu una chjama di un associu di difesa di a laicità chì chiria u cuntrariu. Un "régime concordataire" chì ricolla à l'epica nabuliuniana, chì era statu cacciatu eppuru ind'u restu di a Francia dipoi u 1905 è a legi di spiccanza di a Ghjesgia è di u Statu ; una legi chì ùn hè mai stata appiecata in Alsazia è in Moselle, dui rughjoni sempri alimani à l'epica. U bughjettu 2013 di u Statu privedi 58 millioni d'auri pà pagà i 1 400 ministri di u cultu cuncirnati, vali à dì più di u doppiu di i cunsiquenzi di a dicisioni di u Cunsighju custituziunali rilativa à l'arresti Miot (circa 25 millioni d'auri à l'annu). Pà Saveriu Luciani, cunsighjeru tarrituriali Femu a Corsica, pari chì a Corsica è a so istituzioni principali sighini micca cunsidarati com'ellu ci voli ; una raghjoni in più forsa di dumandà un cambiamentu prufondu cù una riforma custituziunali.

Ecoutez-le.