Le Direct

Processus entre l'État et les élus corses : les discussions sortiraient-elles enfin du bourbier ?

Marcuri, sò ripresi i discussioni trà l’eletti corsi è u guvernu francesu, è sò durati novi ori.
Innanzi d’attaccà à discorra di a quistioni llu fundariu, chì era quidda cintrali oghji, Gilles Simeoni hà vulsutu fà senta un pusiziunamentu più puliticu, in cunfurmità cù i pusiziunamenti d’issi pochi ghjorna.

Da a so parti, gérald darmanin si hè stunatu di a missa in causa fatta da certi eletti corsi, dopu ch’idda sichi stata attimpata issa riunioni. Si hè dittu ancu surpresu di veda i trè diputata naziunalisti discorra cù un guvernu ch’iddi cumbattini in u quadru lla riforma lli ritirati.

Ripresi in dopu meziornu, i discussioni ani presu quantunca una virsura più pusitiva à senta ni à Gilles Simeoni, chì t’hà a imprissioni ch’iddi cumenciani à mova si i cosi, ancu puri ch’idda ùn ci sichi una cunfidenza ceca.

Ùn avaria chjusu a porta, gérald darmanin, à una piena autunumia.

À liveddu llu fundariu, i risposti llu guvernu sò stati menu catigorichi chè i cunclusioni di i so sirvizia.

Steti à senta à Gilles Simeoni.

L’uppusizioni di dritta di l’assemblea di Corsica hè suddisfatta di più. I pruposti à drittu paru purtati da Jean-Marti Mondoloni, Valérie Bozzi è Marie-Anne Pieri, u guvernu i saria stati à senta di manera pusitiva : saria statu siduttu da a pruposta d’un dispusitivu da fà ch’iddi sichini accupati meddu l’alloghja vioti.

Li pari, à u gruppu « Un soffiu Novu », ch’iddu avanzi issu prucessu.
È duvaria avanzà dinò, ma tinindu si ni à dui cundizioni : 

- a prima, saria di lacà travaddà i tecnichi trà dui riunioni, è di lacà i li arbitrà.
- a siconda, saria chì a maiurità tarrituriali, cù d’altri, ùn voca sempri à dumandà a luna à un guvernu chì ùn la vol’ dà.

Steti à senta à Jean-Martin Mondoloni.

Pà u PNC dinò, u pinseri ci hè sempri, ma si faci menu grevu.

À liveddu llu fundariu, u partitu hà fattu ancu iddu pruposti à drittu paru, ma hà vulsutu fà rimarcà chì una riforma imbiziosa ùn si pudaria fà senza una scrizzioni in a custituzioni.

À liveddu di u statutu di risidenti, dici Jean-Christophe Angelini chì, pà a prima volta, u guvernu hà fattu valè argumenti più rifiniti par ciò chì tocca à a difficultà di metta lu in anda.

Steti à senta à Jean-Christophe Angelini.

Pà Josepha Giacometti, chì riprisenta à Corsica Libara, ùn ci hè misuru !

Ma faci quantunca u custatu chì a maiurità tarrituriali s’avvicina à a so visioni d’issu prucessu è di a so poca qualità.
À liveddu di u fundariu, i dubiti ci sò, è ci sò bè, chì hè altu u liveddu d’esigenza di i pruposti di Corsica Libara.

Steti à senta à Josepha Giacometti. 

Par Paul-Félix Benedetti, hè ora più chè mai di fà valè i so idei, da uttena risposti pulitichi chì andariani da culandi è bè à i soli dati technichi pruposti par avali da u guvernu.

Ci vol’ ch’idda posca lighjifarà a Corsica, in lu quadru d’un’autunumia vera, par risolva da par idda i prublimatichi chì toccani u populu.

Steti à senta l’elettu di Cori in Fronti.