Le Direct

Catastrophe de Furiani : trente ans après, un souvenir toujours aussi prégnant

Sò trenta anni ad oghji ch’idd’ùn si hè ghjucata, a meza finali lla cuppa di francia trà Bastia è Marseglia, parvia d’issa tribuna nordu chì si n’hè sfraiata : fatta à curri curri, si hà tumbu 19 parsoni, è n’hà fertu più di 2 300.

Arimani, ci hè statu u macciu di u suviniri : a squadra – guasgi tutta – chì duvia fà issu scontru, hà ghjucatu contru à una squadra d’anziani di u Sporting è di l’OM.

Pà Antoine di Fraya, u capitanu bastiacciu di tandu, sò stati forti l’emuzioni.

Steti lu à senta.

Trà i parsoni prisenti arimani, c’era Paul Calassi. L’omu, chì viaghja in futtogliu dipoi u straghju, t’hà a so saluta chì hè pighjurata issi pochi anni. Dopu à setti anni senza participà à i cumimurazioni, ci hà vulsutu essa sta volta. Ben’ch’iddu sichi cursu u tempu, a collara ci hè sempri.

Steti à senta à Paul Calassi.

Oghji, à 4 ori, sarà ora di prighera davanti à u mimuriali llu stadiu Armand Cesari, po’ ci sarà a missa, à sei ori, in a procatidrali Santa Maria di Bastia.

Ben’chì a legi achi privistu d’ùn fà ni più scontri in francia u 5 di maghju, l’affari ùn vali à liveddu aurupeanu. Ed hè par quissa ch’iddu si farà, sta sera à 9 ori in Marseglia, u scontru d’Europa Conference League trà l’OM è Feyenoord.

Eppuri, rispundindu à una dumanda di a squadra marsigliesa, l’UEFA hà accittatu ch’idda ci sichi una minuta di silenziu, è ch’iddu sichi lettu un missaghju innanzi d’attaccà a partita. Hè una bona pà u cullittivu lli vittimi, chì voli mantena a mimoria d’issu drama.

Steti à senta à Josépha Guidicelli, a prisidenti llu Cullittivu.