Autonomie : le message fort de l'Assemblée de Corse au gouvernement
U raportu pà u prughjettu d’autunumia hè statu vutatu marcuri, à pena innanzi à mezanotti, da a maiurità tarrituriali, Avanzemu, Cori in Fronti è Pierre Ghionga. Josepha Giacometti si hè astinuta.
Hè da nutà chì, mentri a sissioni, Pierre Ghionga hà dittu ch’iddu dimissiunaia da u gruppu Un Soffiu Novu.
Farà oramai strada solu, ma in l’uppusizioni sempri.
Sò stati parichji i presi di parolli à l’assemblea corsa, dopu à a prisintazioni llu raportu maiuritariu pà l’autunumia.
Paul-Félix benedetti, u prisidenti di u gruppu Cori in Fronti, hà dittu ch’issu testu marcaia una data, è si hè ralligratu d’essa statu di i primi à pinsà à un titulu spicificu pà a Corsica in a custituzioni, da sfrancà si la da i risichi d’assimilazioni à altri vulintà d’autunumia.
Masimu chì par iddu, dopu à l’autunumia, ferma aparta a porta d’un’emancipzioni altra : cusì, da indipindintistu, ùn hè in u rinuncià accittendu l’autunumia, vista com’è una tappa.
Par Jean-Christophe Angelini, malgradu i dubiti, u gruppu Avanzemu hà cuntribuitu à calcosa d’impurtantissimu.
Par iddu, iss’autunumia hè campà è avvena, micca capriciu è nustalgia.
Brama, Jean-Chrsitophe Angelini, ch’iddi sichini soci dumani l’avvirsarii d’oghji , da spinghja i cunflitti è andà versu a paci è un prughjettu d’avvena.
Pocu allaziatu hè Jean-Martin Mondoloni, u prisidenti di u gruppu Un Soffiu Novu. Hà dittu ch’iddu ùn era statu rispittatu u pattu, fattu à bucca, chì dicia chì a maiurità s’astinaria pà u votu llu so scrittu, è vici versa.
Faci purtà à a maiurità a rispunsabilità d’avvià issu prucessu in a discordia è micca in a cuncordia.
Par iddu, lacà passà u scritttu di u so gruppu cù 17 vota ùn saria stata una trappula chì parigi avaria sceltu, da ricusà u scrittu maiuritariu.
Dici ch’iddu si tratta chivi d’unu sbagliu strategicu, puliticu, è ch’iddu si torci u raportu umanu.
Una prima risposta à issi missi in causa l’hà fatta Jean-Félix Acquaviva.
U so intarventu hè statu beddu puliticu, è u diputatu lla siconda circuscrizzioni llu Cismonti ùn voli lacà dì ch’idda hè stata nigata a dimucrazia à l’assemblea.
Steti lu à senta.
Altru ùn hà dittu u prisidenti di l’esecutivu, fendu ancu rimarcà a poca mimoria pulitica di u gruppu Un Soffiu Novu : 23 anni fà, parichji eletti di dritta erani andati da culandi bè à i so pruposti, trattendu si di dicintralisazioni.
Steti à senta à Gilles Simeoni.
Malgradu a so cuntribuzioni à u scrittu maiuritariu, Josépha Giacometti, à nomu di Corsica Libara, hà spiicatu parchì ùn l’avia da vutà.
À senta la, a cuncirtazioni, fatta à spiccera, ùn hà pirmissu di piddà in contu i fundamintali. Sò troppi l’incirtezzi à liveddu di a citadinanza, di a cuufficialità, di a ricunniscenza di u populu Corsu è di i so dritti.
Par idda, oramai, ùn ci vol’più à lacà à u guvernu francesu a maistria di u tempu lli niguziati.
Mentri issa sissioni, ci sarà ancu stata una dimissioni, Pierre Ghionga avendu sceltu di lacà si u gruppu Un Soffiu Novu.