Le Direct

Le projet de territoire de gestion de l'eau du Cap Corse lancé

Luni, ci hè stata a prima riunioni di u Cumitatu Dirittivu llu Prughjettu di Tarritoriu pà a Gistioni di l’Acqua di a Cumunità di i Cumuni llu Capicorsu, in cuuparazioni cù a Cullittività di Corsica è u statu.

L’ughjittivu hè di ghjunghja à metta à paru risorzi è bisogna, da fà gistimentu duratoghju di l’acqua. Eletti, cumitatu di circundaghju, usuaghji, attori di tarrenu è associ ambiintali sò d’issu cumitatu dirittivu, da difinì un’andatura fattu u diagnosticu llu tarritoriu.

In Capicorsu, i disparità tarrituriali par ciò chì tocca à a risorza in acqua è u so gistimentu sò marcati bè, è cambiani i prublimatichi sicondu i loca.

Prima di tuttu, si parla dunqua d’attarzà.

Steti à senta à Gilles Giovannangeli, cunsiglieri esecutivu è prisidenti di l’uffiziu idraulicu lla Corsica.

Travaddà à mediu è à longu andà hè à veru affari intarissanti. Ma certi merra vurriani ch’iddu ùn si smintichi ciò ch’iddu si pò fà à curtu andà, pà i tarritoria chì si pittughjighjani à difficultà particulari.

François Orlandi, u merri di Tuminu, hè di quisssi : a so cumuna, com’è quidda di Ruglianu chì l’hè à torru, hè stata tocca da una crisa impurtanti a statina passata, cù a missa in anda d’un’usina di dissalera di l’acqua marina.

Quist’annu, l’acquati di branu ani pirmissu di rifiatà, ma ci voli quantunca à agì senz’altru.

Steti à senta à François Orlandi.