La lutte contre le décrochage scolaire au centre d'un colloque à Bastia
Ghjovi in Bastia, si hè parlatu, mentri un cullochiu, di l’abandonu scularescu.
Par disgrazia, a Corsica hè d’issi tarritorii beddi tocchi da issu pinseri, cù 30 % di i più di 25 anni ch’ùn n’ani, diploma.
È da quand’iddu ci hè statu u COVID, l’affari hè pighjuratu : poca mutivazioni, tempu di trasportu chì scuraghjisci, è tanti altri tintazioni mettini in piriculu a scularisazioni di i ghjovani, da 16 à 18 anni.
Comu sfrancà si tandu di a discularisazioni ?
Steti à senta à Antonia Luciani, a cunsigliera esecutiva in carica di i cartulari d’aducazioni.
Pà u ritturatu, ci voli à visticà è idintificà i segni chì poni purtà à una discularisazioni, ancu via i casi di u tallozzu in iscola : si tratta chivi d’una tappa impurtanti, chì forsa pò aiutà à ùn ghjunghja ni à i punti stremi.
Via issu cullochiu, si hà da pudè lintà un ochji à spirienzi o iniziativi altri ghjunti da fora, è truvà ci calchì idea.
Steti à senta à Jean-Philippe Agresti, u rittori lla Corsica