Bastia : passe d'armes autour du plan local d'urbanisme
Pà a prima volta in quindici anni, a Cità di Bastia hà vutatu a riattualisazioni di u so Pianu Lucali d’Urbanismu. L’uppusizioni, ùn hè una surpresa, hà vutatu contru.
Trà l’uriintazioni principali, ci hè a crescita di a purzioni di i tarri agriculi, chì toccani i 330 ettari, in una vulintà eculogica.
L’altru ughjittivu hè di custruì 4 500 à 6 500 alloghja in deci anni, chì mentri issu tempu a cità duvaria francà i 50 000 abitanti.
A verticalisazioni, ben’intesa, ci sarà, da cuntena l’artificialisazioni di i tarri, com’idda hè privista da a legi.
Steti à senta à Pierre Savelli, u merri di Bastia.
In parichji voci, l’uppusizioni si hè lagnata d’un ducumentu piriculosu è senza ambizioni.
Julien Morganti pensa chì incù issa verticalisazioni privista, si rifacini i sbaglia di l’anni 1950.
Vistutu d’un neci d’eculugia, issu PLU ghjunghji nanzi ch’iddu sichi statu currettu o mudificatu u PADDUC, ed hè par Julien Morganti una incuerenza di più.
Ed hè cussì ch’iddu faci issa prumissa alitturali : riveda subitu u PLU di Bastia, par casu ch’iddu ni sichi fattu merri in u 2026.
Jean Zuccarelli a sparti, iss’analisi, insignendu un mancu d’ambizioni par ciò chì tocca à l’alloghja suciali, è a parti sprupusitata di i tarri agriculi in issu PLU.
Masimu chì a Carbunita hè mintuvata da zona in più à urbanizà, cusì Jean Zuccarelli faci ancu rimarcà quant’iddi a s’allongani è quant’iddi sò incerti, à u sughjettu d’issu novu portu di cumerciu, a maiurità municipali è quidda tarrituriali.
Steti à senta à Jean Zuccarelli.