Autonomie : une nuit de travail pour la recherche d'un large consensus
I dibattiti di l’assemblea corsa ani da ripiddà marcuri à undici ori.
Pà una bedda parti lla ghjurnata di marti, i gruppi ani prisintatu i so cuntribuzioni à favori di l’autunumia – supposta à vena ! - di a Corsica.
A sirata si hè finita cù a cunfarenza di i prisidenti è i riunioni di i cumissioni, da circà à avè un cunsensu allargatu quant’iddu si pò.
In prima, u gruppu Un Soffiu Novu era ancu iddu d’issi scontri, ma fatta fini hà invitatu l’eletti naziunalisti di a maiurità è di l’uppusizioni à riuniscia si, in prisenza di Pierre Ghionga.
Pà a prisidenti di l’assemblea, chì ci hà parlatu versu i undici ori di sera, u travaddu d’issa notti era una vera furtuna, una bedda pussibilità di ghjunghja ni à unu scrittu cumunu difinitivu.
Ancu s’idd’ùn era ancu fattu nienti arisera, i cunvirgenzi sò affaccati quantunca.
Steti à senta à Marie-Antoinette Maupertuis.
U gruppu Avanzemu spartia u stessu sintimu. À Jean-Chrsitophe Angelini, i primi riunioni lla sirata li sò parsi pusitivi : cumprumissioni micca, ma a circa d’un cunsensu in cunfurmità quant’iddu si pò cù l’attesi d’ugnunu, è supr’à tuttu cù quiddi di a Corsica, eccu com’iddu vidia i cosi u merri di Portivechju, chì no’ stemu à senta.
Par Cori in Fronti, ùn n’era chè à principiu u travaddu, ma paria quantunca d’essa à nantu à a via di u dialugu, è d’una passu cumunu insemi.
Steti à senta à Véronique Pietri.
Pierre Ghionga, infini, chì si hè scantatu da a cuntribuzioni di Un Soffiu Novu par prisintà a soia, era à u centru lli discursati, cù a so pruposta d’un crucivia.
Steti lu à senta.