Le Direct

Ghjurnate di Corti : l'internationalisation de la lutte au programme de ce samedi

Vennari, sò stati iniziati ufficialmenti i Ghjurnati Internaziunali di u 2023.
Ma i travadda è i dibattiti pruposti da Corsica Libara ani da attaccà sabbatu.

Eccu u prugrama d’issa prima ghjurnata :

- À quattru ori : attualità internaziunali di i lutti pà a indipindenza.

Sardegna : « Bilanciu di a lutta indipindintista sarda » cù Simone Maulu, u portaparolla d’IRS.

Cabilia : « Rialità naziunali trà riprissioni è ditarminazioni » cù Dyhia Harouni, prisidenti di a cuurdinazioni MAK Sud france.

Curdistanu : « Una luttà pà a libartà, un riparu contru à u tarrurismu » cù Bervian Firat, portaparolla di u cunsigliu dimucraticu curdu in francia.

- À cinqui ori : « A dichjarazioni di Corti 2022 di i populi suttu à duminazioni francesa : bilanciu d’un annu d’azzioni internaziunali », cù Tematai Le Gavic (diputatu di u Tavinì, Pulinesia), Jean-Victor Castor (diputatu di u MDES, Guiana), Mickael Forrest (FLNKS), i riprisintanti d'EH Bai (Ipparalde), di u Palima (Martinica), è di a Guadalupa. 

- À sei ori : dibattitu antiriprissivu : « di pettu à a brama di libartà di i populi, una riprissioni à varii facci ».

- À setti ori : cunfarenza dibattitu « A Corsica, Tarra di scrittura », cù a participazioni di u sturianti Michel Vergé-Franceschi, di a scrittori rumanziera Marie Ferranti, è di l’autori di u cullittivu « Anthologie des grands discours sur la Corse et les corses » (UMR Lisa, Università di Corsica).