Le Direct

Conférence de presse du F.L.N.C. contre la colonisation de peuplement

Photo : Via Stella

U FLNC hà fattu una cunfarenza di stampa.
Erani circa deci omini armati à dà issa cumunicazioni, par parlà di a situazioni lla Corsica, masimu di a culunisazioni di pupulamentu.

« Hè sempri malvaghja, ed hè sempri scelta strategica di u culunisatori »…
«A pusizioni di a Corsica, suttu à u cumandu francesu, hè un’ipucrisia trimenda », dici u FLNC, ramintendu a visita di macron in Corsica, quand’iddu dissi « ùn ci n’hè populu corsu, ci hè una pupulazioni isulana, è dunqua micca ricunniscenza di u populu corsu. Ùn ci n’hè statutu di risidenti pussibuli, ma unicamenti un statutu di risidenza, chì ugni citadinu francesu t’hà i stessi dritti à nantu à u tarritoriu francesu ».
« Cù issi dui soli punti, si capisci chì l’autunumia ammintata ùn hè capaci à mantena in vita u Populu Corsu ».
« Semu in a stessa situazioni chè tutti quiddi populi chì si patini a culunisazioni di pupulamentu », dici u FLNC, spiichendu chì « l’allianza à vena trà l’esecutivu lla Cullittività è a dritta isulana ùn pò purtà un cunsensu altu, capaci à truvà calchì suluzioni à a sparizioni di u nosciu populu ».

À liveddu internaziunali, in cori à issa cumunicazioni bedda pulitica, u FLNC ramentu u so sustegnu à a causa palistiniana : « dipoi a noscia a criazioni è sindu ad oghji, saremu sempri frateddi di lutta da l’Irlanda à a Palistina. Postu chì u nosciu cumbattu hè puliticu, avemu sempri in rifarenza u drittu internaziunali, alluntanendu ci da i pinseri rilighjosi ch’invispiscini i lutti ».

Ripeti, u FLNC, ch’idd’ùn ci n’hè distinu in cumunu cù a francia, masimu chì « no’ ùn semu stati attori di u guvernu cullaburaziunistu di a siconda guerra mundiali : l’avemu cumbattutu par libarà ci prestu da l’accupazioni ».
« Macinati da a troppa miseria è da a vulintà d’assimilazioni, certi partiti pulitichi francesi è corso-francesi, parvia di u cumplessu di u culunizatu, si volini ghjuvà di l’islamismu radicali à solu mutivu alitturali. Da quidd’altra parti, u guvernu francesu si pusiziunighja luntanu bè da l’esigenzi attuali di u rispettu di u drittu internaziunali », dici u Fronti.

« Hè parchì no’ semu u FLNC chì no’ saremu sulidarii sempri di tutti i populi di u mondu, in circa di u so drittu à l’autodeterminazioni è à a indipindenza à nantu à a so tarra », dici in chjudenda u FLNC, rivindinchendu 45 azzioni fatti dipoi uttrovi.