Le Direct

Assemblée de Corse : langue, évolution constitutionnelle et environnement au programme

(A redazzioni d'Alta Frequenza) - Novu appuntamentu pà l'Assemblea di Corsica issi dui ghjorni (ghjovi è vennari). À u prugramma di issi dibattiti, u cartulari impurtanti nant'à u serviziu maritimu di a Corsica è di a Dilegazioni di Serviziu Publicu. Ma prima, l'eletti ani participatu à i tradiziunali quistioni urali à l'Esecutivu. Si hè parlatu di lingua è litaratura corsi, tupunimia, o ancu finanziamentu di l'uparazioni d'elettrificazioni in Corsica Suttana. Nant'à iss'ultimu cartulari, Jean-Jacques Panunzi hà dumandatu à u presidenti di u Cunsighju Esecutivu d'intarvena ind'è u novu ministru, da sbluccà parechji cartulari è i fondi liati à quissi quì, da "rimpattà u ritardu di travaghji in rinforzu ch'ellu cunnosci u dipartimentu di Corsica Suttana". Nant'à u sviluppu di a lingua, è dopu à una dumanda di Ghjuvan Guidu Talamoni, Petru Ghionga hà pricisatu chì i sforzi di a CTC cuntinueghjani. Ghjustu appuntu, un ducumentu difinitivu sarà prisintatu pà l'ultimu trimestru di u 2012. L'Assemblea chì hè sempri in attesa di risposta di u ministeru di l'Educazioni Naziunali, nant'à a criazioni di un'agregazioni di lingua corsa o di a furmazioni di tutti l'insignanti à a pratica di issa lingua. L'intercumunalità hè dinò stata trattata, da Jean-Baptiste Luccioni. Cù a ghjunta di u guvernu novu, l'elettu Corse Social Démocrate brama di "metta à u centru di i riflessioni à vena di l'Assemblea l'asamini di una vera intercumunalità". Paulu Giacobbi hà presu subbitu un parè istituziunali. U presidenti di u Cunsighju Esecutivu hè vultatu, par ciò, nant'à a campagna legislativa. Avia postu à st'occasioni, com'ella l'hà dittu, di modu chjaru u prublema di u ritardu di a Corsica in tarmini d'intercumunalità. Paulu Giacobbi hà stimatu chì a prima tappa era quilla di l'accunsentu di l'eletti, da fà chì ùn sighi micca u Statu à metta si à mezu. Altru cartulari di primura, quillu di i ricerchi di petroliu in Mediterraniu. Fabiana Giovannini hè stata chjarissima ind'a so dumanda. A riprisintanti di Femu a Corsica hà vulsutu chì l'Esecutivu mandessi una chjama à u novu guvernu nant'à i so intinzioni di rinovvu di u parmissu di ricerca nant'à a zona Rhône-Maritime. Ci rammintemi chì, di pettu à a mubilisazioni pupulari, u guvernu di Nicolas Sarkozy, avia dicisu d'ùn rinnuvà micca iss'auturisazioni. Fabiana Giovannini vulia dinò essa sicura chì l'Assemblea di Corsica saria cunsultata pà qualsiasi prughjettu à vena. Vulia dinò cunnoscia i dispusizioni futuri di u guvernu di pettu à l'aghji marini prutetti è à u situ di Scandula, cù una ricunniscenza di u valori universali ecceziunali da l'UNESCO.